Centrul de Endometrioză IFEMEndo

Centrul de Endometrioză IFEMEndo

Experienta de top pentru sanatatea femeii


Centrul de Endometrioza IFEM Endo Medicover Cluj a fost infiintat din necesitatea de a oferi pacientelor acces la un diagnostic corect si un tratament personalizat, bazat pe cele mai noi standarde medicale. Creat in parteneriat cu Institutul IFEM Endo, acest centru reprezinta o premiera in regiune, reunind o echipa multidisciplinara de specialisti dedicati managementului integrat al endometriozei.


Prin colaborarea dintre Spitalul Medicover Cluj si Institutul IFEM Endo, pacientele beneficiaza de tehnologii avansate, expertiza recunoscuta international si o abordare individualizata, menita sa imbunatateasca calitatea vietii femeilor afectate de aceasta afectiune complexa.


Solicita programare

Programarile se fac doar prin intermediul call center-ului! Dupa programare, va rugam sa descarcati si sa trimiteti chestionarul completat la adresa de email: ifemendocluj@medicover.ro!



Misiunea centrului

Centrul de Endometrioza al Spitalului Medicover Cluj, in parteneriat cu IFEM Endo, are misiunea de a oferi ingrijire medicala de excelenta femeilor diagnosticate cu endometrioza, printr-o abordare multidisciplinara, minim invaziva si personalizata. Ne dedicam imbunatatirii calitatii vietii pacientelor prin diagnostic precis, tratamente inovatoare si suport pe termen lung, bazate pe cele mai recente ghiduri internationale.


Despre endometrioza

Endometrioza este o boala cronica in care fragmente de tesut asemanatoare endometrului se gasesc in afara uterului.

Aceste fragmente sunt localizate in interiorul cavitatii abdominale, unde se pot grefa pe peritoneu, o membrana subtire care acopera toate organele intraabdominale (endometrioza peritoneala sau superficiala), sau dincolo de aceasta membrana, in profunzime, unde se infiltreaza in diverse organe sau structuri anatomice (endometrioza subperitoneala).

Aceste fragmente de tesut, cunoscute sub numele de "leziuni de endometrioza", au dimensiuni diferite (de la cateva zeci de microni la cativa centimetri) si au potentialul de a creste si de a se raspandi prin focare care apar in acelasi timp cu menstruatia.


Ce este endometrul?


Cauzele aparitiei endometriozei


Consecintele leziunilor de endometrioza


Tipuri de endometrioza

Din punct de vedere didactic, leziunile de endometrioza sunt clasificate in 3 grupe majore, care pot fi asociate la aceeasi femeie. Teoretic, leziunile de endometrioza pot fi gasite oriunde in pelvis si abdomen si, mai rar, in torace.


  1. Leziunile superficiale, peritoneale, sunt probabil cele mai frecvente si sunt localizate in peritoneu.

Acestea sunt leziuni mici, superficiale, a caror adancime de invazie nu depaseste 5 mm.

Acestea pot lua diferite forme:

  • Uneori, acestea sunt leziuni active, rosii, foarte asemanatoare endometrului, adesea hemoragice, inconjurate de o reactie inflamatorie. (a);

  • Alte leziuni au o culoare maronie (b), sau aspectul de microchisturi negre (c), care indica o hemoragie veche;

  • Altele sunt albicioase, probabil cicatriciale, ceea ce indica un proces de vindecare(d).


  1. Leziuni chistice ale ovarelor (endometrioame ovariene)

Sunt leziuni hemoragice care se formeaza sub parenchimul ovarian si il deplaseaza progresiv. Avand dimensiuni care variaza de la cativa mm la cativa cm, aceste leziuni nu sunt cu adevarat chisturi intra-ovariane, precum celelalte tipuri de chisturi ovariene. Ele sunt rezultatul invaginarii intraovariene a unei leziuni aflate initial la suprafata ovarului, care se invagineaza treptat in ovar.Aceasta specificitate face ca tratamentul lor chirurgical sa fie dificil, deoarece endometriomul si ovarul sunt uneori inseparabile, ceea ce poate duce la deteriorarea ovarului in timpul indepartarii chistului.


  1. Leziunile profunde, subperitoneale (infiltratie mai mare de 5 mm)

Sunt leziuni dure, fibroase, in care tesutul endometrial hormono-dependent este relativ slab reprezentat (15-20% din volumul nodulului de endometrioza). Aceste leziuni tind sa infiltreze organele din jur, comportandu-se agresiv ca niste tumori, ceea ce duce la aparitia unor forme severe, din ce in ce mai greu de indepartat. Datorita compozitiei lor fibroase, care nu este foarte dependenta de hormoni, dimensiunea nodulilor de endometrioza profunda este putin influentata de amenoree, care nu face decat sa stabilizeze boala, dar practic nu o face niciodata sa dispara. Acest lucru explica de ce pot fi intalnite la femeile aflate in post-menopauza, unde pot continua sa fie simptomatice in ciuda amenoreei definitive.


Simptomele endometriozei

Leziunile de endometrioza sunt responsabile de o varietate de simptome dureroase, care apar initial in timpul menstruatiei. De-a lungul anilor, aceste simptome pot fi resimtite si in afara menstruatiei, dar intensitatea lor ramane la cel mai inalt nivel in timpul sau in jurul menstruatiei. Simptomele clasice sunt durerea in partea inferioara a abdomenului (dureri pelvine), durerea in timpul actului sexual resimtita in profunzimea pelvisului, durerea la scaun sau la urinare, durerea toracica sau la nivelul umerilor si durerea in calea nervilor sciatici. Endometrioza poate duce, de asemenea, la infertilitate. Aceasta infertilitate, combinata cu simptomele dureroase mentionate mai sus, justifica cautarea endometriozei.


Dismenoree (menstruatii dureroase)


Dispareunia profunda sau durere in timpul actului sexual


Simptomele digestive asociate cu menstruatia sunt variate si nespecifice


Simptome urinare


Alte simptome catameniale


Dureri intermenstruale


Infertilitate


Simptomele de endometrioza in cifre

40%

dintre femeile care sufera de infertilitate

si dureri cronice au endometrioza

48%

au viata sexuala afectata de boala

45%

considera ca, cariera lor profesionala

a fost afectata de aceasta boala



  • Diagnosticul endometriozei

Diagnosticul de endometrioza este in primul rand clinic. Un examinator experimentat va putea sa puna diagnosticul in majoritatea cazurilor cu mult inainte de efectuarea oricaror examene paraclinice, datorita interogatoriului si a unui examen clinic meticulos si tintit.

Scopul examinarilor suplimentare este de a evalua gravitatea bolii (evaluarea extinderii) si de a sugera un tratament adecvat. Acestea trebuie sa fie efectuate de radiologi cu experienta in endometrioza. Rezultatele normale nu exclud diagnosticul, in special in cazul endometriozei superficiale.


  • Consultul

Acesta este fundamental si adesea suficient pentru a pune diagnosticul. Scopul este de a lega cronologia simptomelor dureroase de debutul menstruatiei. De asemenea, trebuie sa caute simptomele mentionate mai sus (dureri pelviene, dispareunie, simptome digestive si urinare etc.).


  • Examinarea abdominala

In general, provoaca dureri nespecifice (palparea sensibila a cadrului colonic sau a pelvisului). Cu toate acestea, atunci cand este efectuata in timpul unei crize dureroase, poate mima un abdomen chirurgical. In plus, anumite complicatii rare pot duce in mod real la un abdomen chirurgical (ocluzie, colica renala).


  • Examinarea cu speculum

Trebuie efectuata cu atentie, deoarece contactul cu fundul de sac vaginal vaginala este in general dureros. Este adesea normala, dar poate dezvalui un nodul de endometrioza profunda care infiltreaza vaginul, sub forma unei retractii fibroase sau a unor microchisturi negre.


  • Tuseul vaginal

Este esential, deoarece poate confirma diagnosticul de endometrioza profunda, dar nu poate fi efectuata la o pacienta virgina. Exista mai multe lucruri care trebuie cautate la palpare:

  • Un fund de sac vaginal posterior moale, dar sensibil, poate indica o endometrioza superficiala a spatiului Douglas;

  • Un nodul fibros sau o leziune proeminenta in fundurile de sac vaginale, care este de obicei sensibila, poate indica o endometrioza profunda;

  • Un uter marit si sensibil poate indica adenomioza;

  • O masa chistica poate indica un endometriom ovarian.


  • Tuseul rectal

Este deosebit de util in cazurile in care se suspecteaza noduli profunzi de endometrioza retrocervical si poate fi utilizat pentru a evalua prezenta infiltratiei rectului sau a parametrului.


Examinari paraclinice


  • Ecografie pelvina endovaginala

Ecografia este considerata a fi investigatia imagistica de prima linie si este foarte eficienta in mainile unui radiolog sau ginecolog expert. Aceasta poate identifica:

  • Endometriome ovariene;

  • Adenomioza;

  • Noduli de endometrioza profunda in ligamentele uterosacrale, vezica urinara, rectul si colonul sigmoid distal;

  • Colectii chistice pelviene, cum ar fi trompele uterine blocate si dilatate din cauza acumularii de sange menstrual (hematosalpinx), pseudochisturi peritoneale cauzate de formarea de aderente etc..


  • Ecografia abdominala

Poate fi utilizata pentru a diagnostica anumite complicatii ale endometriozei, cum ar fi stenoza ureterala cu dilatare pielocaliceala, atrofia renala, endometrioza intraabdominala extinsa cu acumulare de ascita etc.).


  • Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM)

IRM este o examinare extrem de eficienta care permite nu numai diagnosticarea, ci si cartografierea precisa a leziunilor de endometrioza intrapelvina si intraabdominala. In practica noastra, este practic indispensabila inainte de orice tratament chirurgical si ne permite sa identificam:

  • Endometrioamele ovariene care contin sange au un aspect foarte caracteristic: hipersemnal in secventa T1 cu saturatie de grasime si hiposemnal in secventa T2;

  • Nodulii de endometrioza profunda sunt formati in forma de stea (hiposemnal T1 si T2), formatiuni retractile care se infiltreaza in organele vecine (rect, colon sigmoid, vagin, vezica etc.), uneori continand microchisturi de endometrioza ;

  • Adenomioza este confirmata prin marirea zonei de jonctiune sau prin prezenta mai multor micropuncte de hipersemnal in miometru ;

  • Complicatii ale endometriozei (hematosalpinx, stenoza ureterala cu dilatare pielocala sau hidronefroza, infiltrarea parametrului sau a radacinilor sacrale, stenoza a tractului digestiv etc.).


Alte teste pot fi indicate in cazurile severe, in functie de localizarea leziunilor de endometrioza observate la ecografie si RMN.


Printre acestea se numara ecografia endorectala si coloscannerul in cazul endometriozei colorectale, cistoscopia, uro-CT sau uro-RMN in cazul endometriozei tractului urinar, RMN si/sau CT-ul diafragmei in cazul endometriozei diafragmatice. Niciun test biologic nu este specific. O crestere a nivelului CA125 poate fi observata in cazurile de endometrioza ovariana sau peritoneala difuza, dar acest test nespecific nu face parte din bilant.


In prezent, se desfasoara cercetari pentru a identifica un marker sangvin care ar putea indica daca o femeie sufera sau nu de endometrioza printr-un simplu test de sange.


  • Laparoscopie

Daca este necesar, se poate pune un diagnostic definitiv prin explorarea cavitatii abdominale cu biopsie tintita si analiza anatomopatologica.


In cazurile de infertilitate, poate fi utilizata pentru a clasifica prognosticul in conformitate cu AFSr (American Fertility Society revised) si, uneori, pentru a trata leziunile superficiale.


Cu toate acestea, laparoscopia nu este esentiala pentru initierea tratamentului medical la pacientele la care endometrioza este puternic suspectata in urma examenului clinic si a studiilor imagistice. Ea trebuie rezervata situatiilor de indoiala diagnostica si, prin urmare, nu este recomandata in simplul scop de a confirma examenele imagistice atunci cand acestea sunt foarte revelatoare.


In prezent, laparoscopia este rezervata in principal pentru tratamentul leziunilor de endometrioza



  • Testul de saliva

Un eveniment major in domeniul endometriozei este introducerea, in 2022, a testului de saliva pentru endometrioza. Bazat pe lucrarile stiintifice ale profesorului Bendifallah si produs de compania franceza ZIWIG, testul salivar se mandreste cu o sensibilitate si o specificitate excelente, permitand sa separe femeile cu endometrioza de cele fara endometrioza cu un risc scazut de eroare.


Testul identifica o semnatura compusa dintr-o combinatie de 109 microARN-uri, dezvoltata prin combinarea a doua tehnologii, si a fost evaluat in doua studii clinice prospective, unul monocentric si unul multicentric. Metoda de diagnosticare este promitatoare si deschide perspectiva unor teste de diagnosticare mai rafinate, capabile sa prezica diferitele subtipuri de endometrioza si sa permita adaptarea strategiilor de prevenire mai indeaproape la riscul in evolutie al fiecarui subtip, asa cum s-a intamplat deja in cazul cancerului de san.


Locul testului de saliva in raport cu testele imagistice nu a fost inca definit in mod clar de catre HAS, dar rambursarea de catre CPAM va fi testata incepand din 2025.


Centrul de Endometrioza Medicover le ofera pacientelor o solutie medicala integrata: investigatii necesare stabilirii sau confirmarii diagnosticului de endometrioza, monitorizare si tratament medicamentos si/sau chirurgical minim invaziv (laparoscopic), in functie de caz.



  1. Tratamentul endometriozei

Endometrioza este o patologie cronica, cu potential de a evolua in functie de ritmul menstruatiei, acoperind perioada de la pubertate pana la menopauza. Se poate prezenta sub numeroase forme, fara o corelatie stransa intre severitatea leziunilor si simptome. Aceste caracteristici ale bolii sunt argumente in favoarea unui management individualizat al pacientelor, bazat pe simptome, localizarea leziunilor, dorinta de sarcina, dar si pe riscurile si efectele adverse ale tratamentelor.


Managementul endometriozei dureroase poate fi tratata doar cu medicamente sau in combinatie cu interventia chirurgicala.Tratamentul infertilitatii datorate endometriozei poate fi tratat prin tehnici de reproducere asistata medical si/sau prin interventie chirurgicala.


Nu exista un tratament specific pentru endometrioza.


Endometrioza poate fi tratata fie prin interventie chirurgicala, fie prin terapii medicale, dar cel mai adesea printr-o combinatie a celor doua.


Deoarece originea si mecanismele de dezvoltare a endometriozei sunt insuficient cunoscute, nu exista un tratament medical indreptat in mod specific impotriva celulelor endometriotice.


  1. Tratamentul medicamentos al endometriozei

In prezent, singurul principiu de tratament medical este blocarea menstruatiei, folosind medicamente care imita fie sarcina, fie menopauza (cele doua perioade fiziologice de absenta a menstruatiei din viata unei femei adulte).In marea majoritate a cazurilor, aceasta strategie permite oprirea dezvoltarii leziunilor de endometrioza si reducerea simptomelor dureroase, desi nu le face sa dispara.


Cu toate acestea, deoarece blocheaza ovulatia, tratamentul medical actioneaza si ca un contraceptiv si trebuie intrerupt la femeile care doresc sa ramana insarcinate.


Tratamentul medical necesita obtinerea amenoreei si are 2 obiective principale:

  • Imbunatatirea simptomelor dureroase prin reducerea inflamatiei si a efectului analgezic (medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, diferite niveluri de analgezice)

  • Oprirea progresiei leziunilor prin blocarea activitatii ovariene (terapii hormonale continue, cum ar fi pilulele estroprogestative, pilulele microprogestative care blocheaza ovulatia, macroprogestativele sintetice, agonistii GhRH).


Terapii hormonale pentru a bloca activitatea ovariana

  • Acestea sunt eficiente in ameliorarea durerii si pot opri cresterea leziunilor, cu conditia sa fie administrate in mod continuu (model fara perioade);

  • Administrat pacientilor care au fost supusi unei interventii chirurgicale, reduce semnificativ riscul de recidiva;

  • Pe de alta parte, acestea au un efect contraceptiv inevitabil si pot fi responsabile de efecte adverse care le determina pe paciente sa intrerupa administrarea lor (metroragii , crestere in greutate, scaderea libidoului, uscaciune vaginala, bufeuri etc.);

  • In cazul in care tratamentul este intrerupt, este foarte probabil ca leziunile sa progreseze din nou, iar efectul tratamentului asupra durerii se pierde, in general, dupa cateva luni. Din acest motiv, are sens sa se continue tratamentul pana la menopauza.


  1. Tratamentul chirurgical al endometriozei

Scopul interventiei chirurgicale este de a rezeca sau distruge leziunile de endometrioza si de a repara organele afectate, pentru a trata durerea si infertilitatea. Amenoreea pe termen lung dupa operatie ajuta la prevenirea recidivelor.

  • Ca regula generala, cele mai bune rezultate se obtin atunci cand pacientele beneficiaza de o singura operatie bine efectuata, evitandu-se operatiile iterative incomplete;


  • Indepartarea (rezectia) sau ablatia (distrugerea in situ) a leziunilor superficiale de endometrioza este o procedura chirurgicala la indemana majoritatii chirurgilor;


  • Indepartarea (chistectomie) sau ablatia endometrioamelor ovariene poate duce la o reducere semnificativa a rezervei ovariene, cu efecte adverse asupra fertilitatii. Absenta unui plan de clivaj histologic intre endometriomul propriu-zis si parenchimul ovarian inconjurator duce la pierderi frecvente de tesut ovarian. Interventiile chirurgicale repetate pentru endometrioame recurente pot duce la insuficienta ovariana permanenta. Din acest motiv, alte tehnici pot fi luate in considerare pentru femeile cu endometrioame pe ambele ovare, endometrioame recurente, endometrioame foarte mari sau cu rezerva ovariana scazuta: vaporizarea endometriomului (distrugere in situ cu ajutorul laserului sau al energiei plasmei), scleroterapia (distrugere cu alcool) sau drenajul simplu;


  • Interventia chirurgicala pentru endometrioza profunda necesita o expertiza reala si se recomanda cu tarie ca pacientele cu acest tip de leziune sa fie trimisi la echipe cu experienta. In functie de localizarea nodulilor de endometrioza profunda, interventia chirurgicala poate implica proceduri complexe la nivelul tubului digestiv, al tractului urinar, al radacinilor sacrale si al diafragmei, necesitand o echipa chirurgicala multidisciplinara. Indicatia pentru interventie chirurgicala trebuie sa tina cont atat de beneficiul asteptat in ceea ce priveste simptomele, cat si de riscul de complicatii postoperatorii;


  • Recidivele postoperatorii pot aparea inainte de menopauza, in special la femeile care nu iau terapie hormonala si care continua sa aiba menstruatie dupa operatie. O reaparitie a durerii nu inseamna automat o reaparitie a leziunilor si nu necesita neaparat o noua interventie chirurgicala.


  • In unele cazuri, interventia chirurgicala poate fi efectuata la femeile aflate la postmenopauza cu noduli fibrosi care pot avea un efect obstructiv asupra colonului, pot face dureroase relatiile sexuale sau pot comprima un nerv. In aceste cazuri, menopauza nu duce la resorbtia acestui tip de nodul, care ramane simptomatic in ciuda absentei menstruatiei.



Tratamente pentru endometrioza in cifre

80%

dintre femeile operate de endometrioza colorectala

raman insarcinate in decurs de 5 ani de la operatie

47-56%

dintre femeile operate de endometrioza colorectala

nu au dismenoree la 5 ani dupa operatie

66-72%

dintre femeile operate de endometrioza colorectala

nu au dispareunie la 5 ani dupa operatie


Echipa de specialisti din cadrul Centrului de Endometrioza IFEMEndo Medicover Cluj ofera solutii integrate de diagnostic si tratament. De asemenea, Centrul asigura pacientelor conditii de cazare la standarde inalte de confort.


Intrebari frecvente


1. Cat dureaza o interventie chirurgicala pentru endometrioza?


2. Cat timp dureaza spitalizarea?


3. Este normal sa sangerezi dupa operatie?


4. Cat timp dureaza durerea acuta cauzata de operatie?


5. Este normal sa aveti dureri diferite fata de cele de dinainte de operatie?


6. Ce semne ar trebui sa ma ingrijoreze in luna urmatoare operatiei?

Experienta de top pentru sanatatea femeii


Centrul de Endometrioza IFEM Endo Medicover Cluj a fost infiintat din necesitatea de a oferi pacientelor acces la un diagnostic corect si un tratament personalizat, bazat pe cele mai noi standarde medicale. Creat in parteneriat cu Institutul IFEM Endo, acest centru reprezinta o premiera in regiune, reunind o echipa multidisciplinara de specialisti dedicati managementului integrat al endometriozei.


Prin colaborarea dintre Spitalul Medicover Cluj si Institutul IFEM Endo, pacientele beneficiaza de tehnologii avansate, expertiza recunoscuta international si o abordare individualizata, menita sa imbunatateasca calitatea vietii femeilor afectate de aceasta afectiune complexa.


Solicita programare

Programarile se fac doar prin intermediul call center-ului! Dupa programare, va rugam sa descarcati si sa trimiteti chestionarul completat la adresa de email: ifemendocluj@medicover.ro!



Misiunea centrului

Centrul de Endometrioza al Spitalului Medicover Cluj, in parteneriat cu IFEM Endo, are misiunea de a oferi ingrijire medicala de excelenta femeilor diagnosticate cu endometrioza, printr-o abordare multidisciplinara, minim invaziva si personalizata. Ne dedicam imbunatatirii calitatii vietii pacientelor prin diagnostic precis, tratamente inovatoare si suport pe termen lung, bazate pe cele mai recente ghiduri internationale.


Despre endometrioza

Endometrioza este o boala cronica in care fragmente de tesut asemanatoare endometrului se gasesc in afara uterului.

Aceste fragmente sunt localizate in interiorul cavitatii abdominale, unde se pot grefa pe peritoneu, o membrana subtire care acopera toate organele intraabdominale (endometrioza peritoneala sau superficiala), sau dincolo de aceasta membrana, in profunzime, unde se infiltreaza in diverse organe sau structuri anatomice (endometrioza subperitoneala).

Aceste fragmente de tesut, cunoscute sub numele de "leziuni de endometrioza", au dimensiuni diferite (de la cateva zeci de microni la cativa centimetri) si au potentialul de a creste si de a se raspandi prin focare care apar in acelasi timp cu menstruatia.


Ce este endometrul?


Cauzele aparitiei endometriozei


Consecintele leziunilor de endometrioza


Tipuri de endometrioza

Din punct de vedere didactic, leziunile de endometrioza sunt clasificate in 3 grupe majore, care pot fi asociate la aceeasi femeie. Teoretic, leziunile de endometrioza pot fi gasite oriunde in pelvis si abdomen si, mai rar, in torace.


  1. Leziunile superficiale, peritoneale, sunt probabil cele mai frecvente si sunt localizate in peritoneu.

Acestea sunt leziuni mici, superficiale, a caror adancime de invazie nu depaseste 5 mm.

Acestea pot lua diferite forme:

  • Uneori, acestea sunt leziuni active, rosii, foarte asemanatoare endometrului, adesea hemoragice, inconjurate de o reactie inflamatorie. (a);

  • Alte leziuni au o culoare maronie (b), sau aspectul de microchisturi negre (c), care indica o hemoragie veche;

  • Altele sunt albicioase, probabil cicatriciale, ceea ce indica un proces de vindecare(d).


  1. Leziuni chistice ale ovarelor (endometrioame ovariene)

Sunt leziuni hemoragice care se formeaza sub parenchimul ovarian si il deplaseaza progresiv. Avand dimensiuni care variaza de la cativa mm la cativa cm, aceste leziuni nu sunt cu adevarat chisturi intra-ovariane, precum celelalte tipuri de chisturi ovariene. Ele sunt rezultatul invaginarii intraovariene a unei leziuni aflate initial la suprafata ovarului, care se invagineaza treptat in ovar.Aceasta specificitate face ca tratamentul lor chirurgical sa fie dificil, deoarece endometriomul si ovarul sunt uneori inseparabile, ceea ce poate duce la deteriorarea ovarului in timpul indepartarii chistului.


  1. Leziunile profunde, subperitoneale (infiltratie mai mare de 5 mm)

Sunt leziuni dure, fibroase, in care tesutul endometrial hormono-dependent este relativ slab reprezentat (15-20% din volumul nodulului de endometrioza). Aceste leziuni tind sa infiltreze organele din jur, comportandu-se agresiv ca niste tumori, ceea ce duce la aparitia unor forme severe, din ce in ce mai greu de indepartat. Datorita compozitiei lor fibroase, care nu este foarte dependenta de hormoni, dimensiunea nodulilor de endometrioza profunda este putin influentata de amenoree, care nu face decat sa stabilizeze boala, dar practic nu o face niciodata sa dispara. Acest lucru explica de ce pot fi intalnite la femeile aflate in post-menopauza, unde pot continua sa fie simptomatice in ciuda amenoreei definitive.


Simptomele endometriozei

Leziunile de endometrioza sunt responsabile de o varietate de simptome dureroase, care apar initial in timpul menstruatiei. De-a lungul anilor, aceste simptome pot fi resimtite si in afara menstruatiei, dar intensitatea lor ramane la cel mai inalt nivel in timpul sau in jurul menstruatiei. Simptomele clasice sunt durerea in partea inferioara a abdomenului (dureri pelvine), durerea in timpul actului sexual resimtita in profunzimea pelvisului, durerea la scaun sau la urinare, durerea toracica sau la nivelul umerilor si durerea in calea nervilor sciatici. Endometrioza poate duce, de asemenea, la infertilitate. Aceasta infertilitate, combinata cu simptomele dureroase mentionate mai sus, justifica cautarea endometriozei.


Dismenoree (menstruatii dureroase)


Dispareunia profunda sau durere in timpul actului sexual


Simptomele digestive asociate cu menstruatia sunt variate si nespecifice


Simptome urinare


Alte simptome catameniale


Dureri intermenstruale


Infertilitate


Simptomele de endometrioza in cifre

40%

dintre femeile care sufera de infertilitate

si dureri cronice au endometrioza

48%

au viata sexuala afectata de boala

45%

considera ca, cariera lor profesionala

a fost afectata de aceasta boala



  • Diagnosticul endometriozei

Diagnosticul de endometrioza este in primul rand clinic. Un examinator experimentat va putea sa puna diagnosticul in majoritatea cazurilor cu mult inainte de efectuarea oricaror examene paraclinice, datorita interogatoriului si a unui examen clinic meticulos si tintit.

Scopul examinarilor suplimentare este de a evalua gravitatea bolii (evaluarea extinderii) si de a sugera un tratament adecvat. Acestea trebuie sa fie efectuate de radiologi cu experienta in endometrioza. Rezultatele normale nu exclud diagnosticul, in special in cazul endometriozei superficiale.


  • Consultul

Acesta este fundamental si adesea suficient pentru a pune diagnosticul. Scopul este de a lega cronologia simptomelor dureroase de debutul menstruatiei. De asemenea, trebuie sa caute simptomele mentionate mai sus (dureri pelviene, dispareunie, simptome digestive si urinare etc.).


  • Examinarea abdominala

In general, provoaca dureri nespecifice (palparea sensibila a cadrului colonic sau a pelvisului). Cu toate acestea, atunci cand este efectuata in timpul unei crize dureroase, poate mima un abdomen chirurgical. In plus, anumite complicatii rare pot duce in mod real la un abdomen chirurgical (ocluzie, colica renala).


  • Examinarea cu speculum

Trebuie efectuata cu atentie, deoarece contactul cu fundul de sac vaginal vaginala este in general dureros. Este adesea normala, dar poate dezvalui un nodul de endometrioza profunda care infiltreaza vaginul, sub forma unei retractii fibroase sau a unor microchisturi negre.


  • Tuseul vaginal

Este esential, deoarece poate confirma diagnosticul de endometrioza profunda, dar nu poate fi efectuata la o pacienta virgina. Exista mai multe lucruri care trebuie cautate la palpare:

  • Un fund de sac vaginal posterior moale, dar sensibil, poate indica o endometrioza superficiala a spatiului Douglas;

  • Un nodul fibros sau o leziune proeminenta in fundurile de sac vaginale, care este de obicei sensibila, poate indica o endometrioza profunda;

  • Un uter marit si sensibil poate indica adenomioza;

  • O masa chistica poate indica un endometriom ovarian.


  • Tuseul rectal

Este deosebit de util in cazurile in care se suspecteaza noduli profunzi de endometrioza retrocervical si poate fi utilizat pentru a evalua prezenta infiltratiei rectului sau a parametrului.


Examinari paraclinice


  • Ecografie pelvina endovaginala

Ecografia este considerata a fi investigatia imagistica de prima linie si este foarte eficienta in mainile unui radiolog sau ginecolog expert. Aceasta poate identifica:

  • Endometriome ovariene;

  • Adenomioza;

  • Noduli de endometrioza profunda in ligamentele uterosacrale, vezica urinara, rectul si colonul sigmoid distal;

  • Colectii chistice pelviene, cum ar fi trompele uterine blocate si dilatate din cauza acumularii de sange menstrual (hematosalpinx), pseudochisturi peritoneale cauzate de formarea de aderente etc..


  • Ecografia abdominala

Poate fi utilizata pentru a diagnostica anumite complicatii ale endometriozei, cum ar fi stenoza ureterala cu dilatare pielocaliceala, atrofia renala, endometrioza intraabdominala extinsa cu acumulare de ascita etc.).


  • Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM)

IRM este o examinare extrem de eficienta care permite nu numai diagnosticarea, ci si cartografierea precisa a leziunilor de endometrioza intrapelvina si intraabdominala. In practica noastra, este practic indispensabila inainte de orice tratament chirurgical si ne permite sa identificam:

  • Endometrioamele ovariene care contin sange au un aspect foarte caracteristic: hipersemnal in secventa T1 cu saturatie de grasime si hiposemnal in secventa T2;

  • Nodulii de endometrioza profunda sunt formati in forma de stea (hiposemnal T1 si T2), formatiuni retractile care se infiltreaza in organele vecine (rect, colon sigmoid, vagin, vezica etc.), uneori continand microchisturi de endometrioza ;

  • Adenomioza este confirmata prin marirea zonei de jonctiune sau prin prezenta mai multor micropuncte de hipersemnal in miometru ;

  • Complicatii ale endometriozei (hematosalpinx, stenoza ureterala cu dilatare pielocala sau hidronefroza, infiltrarea parametrului sau a radacinilor sacrale, stenoza a tractului digestiv etc.).


Alte teste pot fi indicate in cazurile severe, in functie de localizarea leziunilor de endometrioza observate la ecografie si RMN.


Printre acestea se numara ecografia endorectala si coloscannerul in cazul endometriozei colorectale, cistoscopia, uro-CT sau uro-RMN in cazul endometriozei tractului urinar, RMN si/sau CT-ul diafragmei in cazul endometriozei diafragmatice. Niciun test biologic nu este specific. O crestere a nivelului CA125 poate fi observata in cazurile de endometrioza ovariana sau peritoneala difuza, dar acest test nespecific nu face parte din bilant.


In prezent, se desfasoara cercetari pentru a identifica un marker sangvin care ar putea indica daca o femeie sufera sau nu de endometrioza printr-un simplu test de sange.


  • Laparoscopie

Daca este necesar, se poate pune un diagnostic definitiv prin explorarea cavitatii abdominale cu biopsie tintita si analiza anatomopatologica.


In cazurile de infertilitate, poate fi utilizata pentru a clasifica prognosticul in conformitate cu AFSr (American Fertility Society revised) si, uneori, pentru a trata leziunile superficiale.


Cu toate acestea, laparoscopia nu este esentiala pentru initierea tratamentului medical la pacientele la care endometrioza este puternic suspectata in urma examenului clinic si a studiilor imagistice. Ea trebuie rezervata situatiilor de indoiala diagnostica si, prin urmare, nu este recomandata in simplul scop de a confirma examenele imagistice atunci cand acestea sunt foarte revelatoare.


In prezent, laparoscopia este rezervata in principal pentru tratamentul leziunilor de endometrioza



  • Testul de saliva

Un eveniment major in domeniul endometriozei este introducerea, in 2022, a testului de saliva pentru endometrioza. Bazat pe lucrarile stiintifice ale profesorului Bendifallah si produs de compania franceza ZIWIG, testul salivar se mandreste cu o sensibilitate si o specificitate excelente, permitand sa separe femeile cu endometrioza de cele fara endometrioza cu un risc scazut de eroare.


Testul identifica o semnatura compusa dintr-o combinatie de 109 microARN-uri, dezvoltata prin combinarea a doua tehnologii, si a fost evaluat in doua studii clinice prospective, unul monocentric si unul multicentric. Metoda de diagnosticare este promitatoare si deschide perspectiva unor teste de diagnosticare mai rafinate, capabile sa prezica diferitele subtipuri de endometrioza si sa permita adaptarea strategiilor de prevenire mai indeaproape la riscul in evolutie al fiecarui subtip, asa cum s-a intamplat deja in cazul cancerului de san.


Locul testului de saliva in raport cu testele imagistice nu a fost inca definit in mod clar de catre HAS, dar rambursarea de catre CPAM va fi testata incepand din 2025.


Centrul de Endometrioza Medicover le ofera pacientelor o solutie medicala integrata: investigatii necesare stabilirii sau confirmarii diagnosticului de endometrioza, monitorizare si tratament medicamentos si/sau chirurgical minim invaziv (laparoscopic), in functie de caz.



  1. Tratamentul endometriozei

Endometrioza este o patologie cronica, cu potential de a evolua in functie de ritmul menstruatiei, acoperind perioada de la pubertate pana la menopauza. Se poate prezenta sub numeroase forme, fara o corelatie stransa intre severitatea leziunilor si simptome. Aceste caracteristici ale bolii sunt argumente in favoarea unui management individualizat al pacientelor, bazat pe simptome, localizarea leziunilor, dorinta de sarcina, dar si pe riscurile si efectele adverse ale tratamentelor.


Managementul endometriozei dureroase poate fi tratata doar cu medicamente sau in combinatie cu interventia chirurgicala.Tratamentul infertilitatii datorate endometriozei poate fi tratat prin tehnici de reproducere asistata medical si/sau prin interventie chirurgicala.


Nu exista un tratament specific pentru endometrioza.


Endometrioza poate fi tratata fie prin interventie chirurgicala, fie prin terapii medicale, dar cel mai adesea printr-o combinatie a celor doua.


Deoarece originea si mecanismele de dezvoltare a endometriozei sunt insuficient cunoscute, nu exista un tratament medical indreptat in mod specific impotriva celulelor endometriotice.


  1. Tratamentul medicamentos al endometriozei

In prezent, singurul principiu de tratament medical este blocarea menstruatiei, folosind medicamente care imita fie sarcina, fie menopauza (cele doua perioade fiziologice de absenta a menstruatiei din viata unei femei adulte).In marea majoritate a cazurilor, aceasta strategie permite oprirea dezvoltarii leziunilor de endometrioza si reducerea simptomelor dureroase, desi nu le face sa dispara.


Cu toate acestea, deoarece blocheaza ovulatia, tratamentul medical actioneaza si ca un contraceptiv si trebuie intrerupt la femeile care doresc sa ramana insarcinate.


Tratamentul medical necesita obtinerea amenoreei si are 2 obiective principale:

  • Imbunatatirea simptomelor dureroase prin reducerea inflamatiei si a efectului analgezic (medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, diferite niveluri de analgezice)

  • Oprirea progresiei leziunilor prin blocarea activitatii ovariene (terapii hormonale continue, cum ar fi pilulele estroprogestative, pilulele microprogestative care blocheaza ovulatia, macroprogestativele sintetice, agonistii GhRH).


Terapii hormonale pentru a bloca activitatea ovariana

  • Acestea sunt eficiente in ameliorarea durerii si pot opri cresterea leziunilor, cu conditia sa fie administrate in mod continuu (model fara perioade);

  • Administrat pacientilor care au fost supusi unei interventii chirurgicale, reduce semnificativ riscul de recidiva;

  • Pe de alta parte, acestea au un efect contraceptiv inevitabil si pot fi responsabile de efecte adverse care le determina pe paciente sa intrerupa administrarea lor (metroragii , crestere in greutate, scaderea libidoului, uscaciune vaginala, bufeuri etc.);

  • In cazul in care tratamentul este intrerupt, este foarte probabil ca leziunile sa progreseze din nou, iar efectul tratamentului asupra durerii se pierde, in general, dupa cateva luni. Din acest motiv, are sens sa se continue tratamentul pana la menopauza.


  1. Tratamentul chirurgical al endometriozei

Scopul interventiei chirurgicale este de a rezeca sau distruge leziunile de endometrioza si de a repara organele afectate, pentru a trata durerea si infertilitatea. Amenoreea pe termen lung dupa operatie ajuta la prevenirea recidivelor.

  • Ca regula generala, cele mai bune rezultate se obtin atunci cand pacientele beneficiaza de o singura operatie bine efectuata, evitandu-se operatiile iterative incomplete;


  • Indepartarea (rezectia) sau ablatia (distrugerea in situ) a leziunilor superficiale de endometrioza este o procedura chirurgicala la indemana majoritatii chirurgilor;


  • Indepartarea (chistectomie) sau ablatia endometrioamelor ovariene poate duce la o reducere semnificativa a rezervei ovariene, cu efecte adverse asupra fertilitatii. Absenta unui plan de clivaj histologic intre endometriomul propriu-zis si parenchimul ovarian inconjurator duce la pierderi frecvente de tesut ovarian. Interventiile chirurgicale repetate pentru endometrioame recurente pot duce la insuficienta ovariana permanenta. Din acest motiv, alte tehnici pot fi luate in considerare pentru femeile cu endometrioame pe ambele ovare, endometrioame recurente, endometrioame foarte mari sau cu rezerva ovariana scazuta: vaporizarea endometriomului (distrugere in situ cu ajutorul laserului sau al energiei plasmei), scleroterapia (distrugere cu alcool) sau drenajul simplu;


  • Interventia chirurgicala pentru endometrioza profunda necesita o expertiza reala si se recomanda cu tarie ca pacientele cu acest tip de leziune sa fie trimisi la echipe cu experienta. In functie de localizarea nodulilor de endometrioza profunda, interventia chirurgicala poate implica proceduri complexe la nivelul tubului digestiv, al tractului urinar, al radacinilor sacrale si al diafragmei, necesitand o echipa chirurgicala multidisciplinara. Indicatia pentru interventie chirurgicala trebuie sa tina cont atat de beneficiul asteptat in ceea ce priveste simptomele, cat si de riscul de complicatii postoperatorii;


  • Recidivele postoperatorii pot aparea inainte de menopauza, in special la femeile care nu iau terapie hormonala si care continua sa aiba menstruatie dupa operatie. O reaparitie a durerii nu inseamna automat o reaparitie a leziunilor si nu necesita neaparat o noua interventie chirurgicala.


  • In unele cazuri, interventia chirurgicala poate fi efectuata la femeile aflate la postmenopauza cu noduli fibrosi care pot avea un efect obstructiv asupra colonului, pot face dureroase relatiile sexuale sau pot comprima un nerv. In aceste cazuri, menopauza nu duce la resorbtia acestui tip de nodul, care ramane simptomatic in ciuda absentei menstruatiei.



Tratamente pentru endometrioza in cifre

80%

dintre femeile operate de endometrioza colorectala

raman insarcinate in decurs de 5 ani de la operatie

47-56%

dintre femeile operate de endometrioza colorectala

nu au dismenoree la 5 ani dupa operatie

66-72%

dintre femeile operate de endometrioza colorectala

nu au dispareunie la 5 ani dupa operatie


Echipa de specialisti din cadrul Centrului de Endometrioza IFEMEndo Medicover Cluj ofera solutii integrate de diagnostic si tratament. De asemenea, Centrul asigura pacientelor conditii de cazare la standarde inalte de confort.


Intrebari frecvente


1. Cat dureaza o interventie chirurgicala pentru endometrioza?


2. Cat timp dureaza spitalizarea?


3. Este normal sa sangerezi dupa operatie?


4. Cat timp dureaza durerea acuta cauzata de operatie?


5. Este normal sa aveti dureri diferite fata de cele de dinainte de operatie?


6. Ce semne ar trebui sa ma ingrijoreze in luna urmatoare operatiei?

Ne gasești aici:

Strada Principala nr. 323T Suceagu

Echipa de la

Echipa de la

Centrul de Endometrioză IFEMEndo

Centrul de Endometrioză IFEMEndo